Ierurgiile

Sfințirea caselor, a plantelor și a animalelor, Sfeștania

Sfințirea caselor e bine să se facă la Bobotează și la începutul fiecărei luni (de zi-ntâi, cum se mai practică în unele locuri). În prezent se face de Bobotează în toată țara și-n unele locuri la începutul posturilor. Creștinii ortodocși din București obișnuiesc să facă Sfeștanie (sfințirea casei) în luna Martie. Sfeștania e o mare putere și apărare a creștinilor.

Care sunt foloasele Sfeștaniei?

Rugăciunile și stropirea cu apa sfințită au mari foloase: se curăță și se sfințesc familia, casa, lucrurile, alimentele, animalele și plantele; se iartă păcatele mărunte, zilnice; se luminează mintea; se dă sănătate trupească și sufletească; se aduce pace, înțelegere și belsug în familie.

Cum se procedează?

Credinciosul anunță preotul că vrea să facă Sfeștanie (sfințirea casei) și fixează ora. Apoi pregătește câteva lumânări, tămâie, busuioc, un vas cu apă și diferite alimente (pâine, sare, ulei, zahăr, făină etc.). Preotul citește rugăciunile de la Sfințirea Mică a Apei și poate adăuga și alte rugăciuni pentru iertarea păcatelor, pentru binecuvântarea locuinței, pentru alungarea duhurilor necurate. Tămâiază și stropește cu apa sfințită persoanele de față, casa și lucrurile pronuntând cuvintele: “Se binecuvintează casa aceasta cu harul Preasfântului Duh, prin stropire cu această Apă Sfințită în Numele Tatalui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin”. Dacă se fac și exorcisme (pentru alungarea diavolilor) preotul zice: “Să se depărteze toată lucrarea diavolească, cea vicleană, cu harul Preasfântului Duh, prin stropire cu această Apă Sfințită în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin”. La casa nouă se ung pereții în chipul crucii și zice preotul: “Se binecuvinteaza casa aceasta prin ungere cu acest untdelemn sfințit în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin”. Când stropește pe cap cu busuiocul pe creștini preotul spune: “Dăruiește, Doamne, iertare de păcate, sănătate, ajutor și mântuire acestor robi ai Tăi, prin stropire cu această Apă Sfințită, cu harul Preasfântului Duh, în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin”.

Cine a rânduit aceste ierurgii (slujbe de sfințire)?

Dumnezeu a rânduit aceste slujbe pentru apărarea, sfințirea și mântuirea noastră. La Sfeștanie au rânduit Sfinții Parinți să se citească din Evanghelia de la Ioan, cap. 5, 1-4: “În vremea aceea Iisus S-a suit la Ierusalim. Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare, care pe evreieste se numeste Vitezda, având cinci pridvoare. În acestea zăceau mulțime de bolnavi, orbi, schiopi, uscați, așteptând miscarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare și tulbura apa și cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era ținut”. Evanghelia aceasta aminteste creștinilor de această sfințire a apei din Vechiul Testament, pentru sănătate. În multe locuri se vorbește în Vechiul Testament de revărsarea Duhului Sfânt peste ape, pentru tămăduirea și binecuvântarea noastră. Isaia zice: “Veți scoate apa cu veselie din izvoarele mântuirii și veți zice în ziua aceea: Lăudați pe Domnul, chemați numele Lui, vestiți printre neamuri lucrările Lui, dați de știre că înalt este numele Lui” (Isaia 12, 3-4). Iisus a spus: “Dacă însetează cineva, să vină la Mine să bea. Cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura: râuri de apă vie vor curge din pântecele lui. Iar aceasta a zis-o despre Duhul pe Care aveau să-L primească acei ce cred în El. Căci încă nu era (dat) Duhul, pentru că Iisus încă nu fusese preaslăvit” (Ioan 7, 37-39). Oamenii au pierdut Duhul Sfânt din cauza păcatului lui Adam și Eva. Când omul păcătuiește, Duhul Sfânt se departează. De aceea spune Sf. Ap. Pavel: “Duhul să nu-l stingeți” (I Tes. 5, 19). Proorocul David, după căderea într-un păcat mare, se tânguiește și se roagă în Psalmul 50:“Duhul Tău Cel Sfânt nu-L lua de la mine … Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și CU DUH STĂPÂNITOR MĂ ÎNTĂREȘTE” (Psalmul 50, 12-13). Scriptura spune: “Legea prin Moise s-a dat, iar HARUL și Adevărul au venit prin Iisus Hristos”(Ioan 1, 17). Cu alte cuvinte Iisus ne-a adus Duhul Sfânt. Noi oamenii, eram foarte păcătoși cum e scris: “Toți s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut; nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul” (Ps. 13, 3). Iisus, Fiul lui Dumnezeu, a venit pe pământ și a luat trup de om. S-a făcut frate cu noi. A luat firea și păcatele noastre asupra Sa. A plătit cu moartea Sa pe Cruce pentru păcatele noastre și ne-a împăcat cu Dumnezeu. A venit din nou Duhul Sfânt la noi, oamenii. Duhul Sfânt ne sfințește. Noi primim Duhul Sfânt prin cele 7 Sfinte Taine: Botezul, Sf. Mir, Spovedania, Împărtășania, Cununia, Preoția și Maslul. Sfintele Taine sunt obligatorii pentru mântuire. Nu te mântui dacă nu ești botezat și miruit, dacă nu te spovedești și nu te împărtășești. Dar și ierurgiile (slujbele de sfinţire – sfeștania) sunt necesare. Iisus a spus despre Sf. Duh: ”Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe Care-L va trimite Tatăl, în numele Meu, Acela vă va învăța toate si vă va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu”(Ioan 14, 26). Sf. Ap. Pavel spune: “(TOATE) SE SFINȚESC PRIN CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU ȘI PRIN RUGĂCIUNE” (1Tim. 4, 1).

Cum foloseste creștinul apa sfințită?

  • Când are tulburări, necazuri, boli, se stropește cu apa sfințită pe față, pe mâini, pe locurile dureroase și gustă din apa sfințită, pe nemâncate, dupa rugăciune;
  • Stropește casa și lucrurile în zilele de post și sărbători;
  • Stropește plantele, animalele, mâncarea cu apa sfințită.

De ce trebuie să mai fie chemat preotul dacă și creștinul poate stropi casa cu apă sfințită?

Așa a randuit Dumnezeu ca prin preoți, prin Biserică să primim sfințirea. Creștinul poate folosi apa sfințită, dar nu o poate sfinți decât preotul. Creștinul poate stropi casa după ce a stropit-o preotul. Mântuitorul Iisus Hristos a transmis Duhul Sfânt întâi Apostolilor, după Înviere, dupa cum e scris:“Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit și Eu pe voi. Și zicând acestea, a suflat asupra lor și le-a zis: Luați Duh Sfânt; Cărora veți ierta păcatele, le vor fi iertate și cărora le veți tine, vor fi ținute”(Ioan 20, 21-23). Prin Apostoli și urmasii lor, Episcopi și Preoți, primim Duhul Sfânt. Așa a rânduit Dumnezeu, pentru ca oamenii să asculte de Biserică, să asculte de Episcopi și Preoți. Dacă Dumnezeu nu le-ar fi dat nici o putere cine ar asculta de ei? E o situație asemănătoare și în societate. Dacă părinții nu ar avea nici o putere sau autoritate, dacă statul nu ar avea nici o putere, cine ar asculta de ei? Sf. Ap. Pavel spune: “Așa să ne socotească pe noi fiecare om: ca slujitori ai lui Hristos și ca iconomi ai tainelor lui Dumnezeu” (I Cor. 4, 1). După rânduiala divină creștinii nu pot fi fără preoți și nici preoții fără creștini. Dumnezeu, Sfântul Duh este cel care ne sfințește, care ne curăță de păcate, care sfințește apa, dar prin preot. Preotul e la fel ca ceilalți creștini: slab, păcătos, nevrednic, dar prin el primim harul, așa cum prin părinții firești primim viața trupească.

Ce mai face preotul cu ocazia Sfeștaniei?

În măsura în care are timp atrage atenția credinciosilor că apărarea și sfințirea noastră trebuie amplificate cu primirea MARILOR TAINE ALE BISERICII: SPOVEDANIA ȘI ÎMPĂRTĂȘANIA. Ierurgiile sunt legate de toată viața omului: Rugăciunile la femeia care a născut, Rugăciunile pentru binecuvântarea animalelor, a plantelor. Iisus a venit să sfințească oamenii și natura. Toate lucrurile trebuie scoase de sub influența diavolilor. Prin păcatul strămosesc, dar și prin păcatele noastre toate se întinează și trebuie sfințite.

%d bloggers like this: